Care este treaba cu mutatul în Bali?

De când m-am mutat în Bali cele mai multe mesaje pe care le primesc nu sunt legate de cărţile mele (deşi pe mine acest lucru m-ar bucura mai tare :)) ci sunt chestionată despre viaţa din Bali.

Nu am desluşit încă de ce tocmai eu, spre deosebire de alte persone, primesc aproape săptămânal mesaje, în care oamenii îmi spun că vor şi ei să se mute aici – o lună, două, o viaţă… şi vor sfaturi, sugestii, informaţii… dacă mesajele au fost drăguţe, am răspuns mereu.
Una dintre persoanele care mi-a scris anul trecut, îmi este în prezent colegă de casă (pentru că Babicichi “m-a părăsit” şi s-a mutat la plajă) şi încă sunt suprinsă cât de bine ne înţelegem, deşi eram două străine acum câteva săptămâni.

Spun, dacă mesajele sunt drăguţe, pentru că am primit şi mesaje de genul: “Hey, venim şi noi în Bali, spune-ne şi nouă ce să facem.” Ahahahahah, really? Din fericire sunt puţine şi cele mai multe sunt pline de miere şi pentru că mă iubesc şi vreau să-mi fac viaţa mai uşoară, o să vă spun aici câteva lucruri.

(Photo – Me & Ruxandra Babici)

De ce Bali?

De ce iubesc Bali am scris aici 27 de motive.

Cu ce mă ocup eu şi cei care locuiesc aici?

În Bali nu se vine cu gând de angajare, permisul pentru muncă se obţine foarte greu, spre imposibil. Balinezii vor să îşi protejeze locurile de muncă şi mi se pare corect să fie aşa. Singura variantă este să lucrezi online.

Ceea ce fac şi eu acum, pe lângă scriitoare, sunt Content Creator şi Copywriter pentru branduri din Romania. Menţionez acest lucru, pentru că la un moment dat o domnişoară m-a chestionat foarte agresiv pe Instagram: “Auzi, dar tu de unde îţi permiţi să locuieşti acolo şi să experimentezi toate cele?” Am râs foarte mult şi apoi i-am explicat “la Pisi” că nu fac chestii dubioase, ci chiar nesperat de frumoase. Câştig bani din scris. Este un vis pe care nu credeam să îl văd realitate vreodată. Dar… ce lucruri superbe se întâmplă când “Let go, and let God”.

Aşadar, aici este raiul pentru digital nomazi pentru că pot lucra de oriunde, oricând, dar trebuie să fie foarte atenţi la conexiunea de internet, nu este cea mai bună.

Există persoane care îşi fac abonamente la CoWorking spaces. Abonamentele sunt destul de accesibile si includ, pe lângă spaţiul de lucru, internet foarte bun, oameni care lucrează de zor şi cursuri interesante pentru dezvoltare personală şi perfecţionare în diverse domenii.

Deşi sună bine, eu nu am fost atrasă niciodată de ele. Prefer să am ca birou vederi spectaculoase. 7 ani petrecuţi într-un birou clasic mi-au fost suficienţi, deşi recunosc că nu sunt la fel de motivată, birourile acestea superbe pe care le tot am… mă distrag. Nu sunt absolut deloc organizată să scriu aici. Mereu este un curs, o petrecere, un prieten cu care “trebuie să mă văd neapărat”, un masaj de făcut etc. De aceea m-am şi întors în România, să îmi termin a doua carte. Acolo nu am deloc tentaţii.

2. Chiria

În ultimul an chiriile au crescut foarte mult, cererea este foarte mare, aşa că locurile frumoase sunt din ce în ce mai scumpe. O chirie decentă porneşte de la 300 de euro pe lună şi în funcţie de facilităţi şi zonă, preţurile cresc, evident.

Ubud este mai ieftin decât Canggu sau Semyniac.

Bucătăria, piscina, aerul condiţionat cresc preţul locuinţei. Nu am făcut şi nu voi face niciodată recomandări pentru locuinţe, deoarece gusturile sunt foarte diferite. Recomand cazare în primele zile la un hotel şi apoi să se caute personal o casă potrivită, oricum ce se vede pe net, nu prea are deloc legătură cu ce este în realitate şi… faţă în faţă şi pentru perioade mai mari, se poate negocia preţul.

3. Ce zonă este pentru tine?

Acesta este cel mai sensibil subiect. Am mai spus şi mă repet, cui nu îi place Bali merge într-o zonă nepotrivită şi nu voi putea niciodată să sfătuiesc pe cineva unde să meargă. Pentru “a-ţi găsi locul” trebuie să mergi să experimentezi pe propria piele unde te simţi cel mai bine pentru că fiecare simte şi preferă diferit.

În viziunea mea Ubud este raiul pe pământ, dar acest loc nu primeşte pe toată lumea. Sunt oameni care vin aici şi păţesc tot felul de nebunii, efectiv nu sunt primiţi de energia de aici. Au depresii, ies toate lucrurile negre la suprafaţă, cad de pe scooter, se lovesc, au tot felul de probleme.

Ubud este zona spirituală şi culturală a Baliului, aici sunt cele mai mari centre de yoga, meditaţie, petreceri fără alcool, ecstatic dance, clase de toate tipurile cu tentă spirituală, erotică, cursuri de dans etc.

Zonele de plajă:

Canggu este plina de digital nomazi, este ca un sat mai mare. Spre deosebire de Ubud, nu este totul foarte concentrat şi ai acces mai greu de la una la alta, este aglomerat şi ai nevoie de scooter. Plaja este banală, dar are apusuri spectaculoase.

Seminyak este o zonă gen Mamaia, plină de Beach clubs, multe restaurante fancy, magazine cu haine frumuşele.

Kuta este (în opinia mea şi a multora) bila neagră a Baliului, zonă plină de petreceri, aglomeraţie, plaja este urâtă şi aglomerată, beţivi, gălăgie, oameni care merg acolo doar să bea. Eu am rezistat doar 2 ore pe timp zi aici. Prin ochii mei este absolut horror, dar există oameni care găsesc acest loc foarte bun pentru surf şi consideră că este ok.

Uluwatu este în partea de sud, am resimţit acest loc ca fiind cel mai neprietenos din cauza oamenilor, oamenii nu sunt hindu ca peste tot în Bali, nu există libertatea de exprimare pe care o găseşti în Ubud şi celelalte zone de plajă. Aici a fost singurul loc unde nu m-am simţit în siguranţă în Bali. În schimb, aici sunt cele mai frumoase plaje, spectaculoase şi foarte bune pentru surf.

Aici se află plajele mele preferate din Bali şi câteva cluburi de zi de unde se văd cele mai frumoase apusuri.

Nusa Dua este o zonă cu hoteluri de 5 stele, spectaculoase, superbe, scumpe, plaje frumoase, dar nu există multe lucruri de făcut aici. Eu o numesc “honeymoon area” şi cum nu sunt deloc în luna de miere, nu prea am ce să fac acolo.

4. Preţuri

Mancare – pentru mine, fiind “aproape vegană”, este raiul pe pământ. Cererea mare pentru mancarea vegetariană a dat naştere la o varietate imensă în acest domeniu. Se găsesc mâncăruri delicioase începând de la 5 lei la warung+uri. La restaurantele mai fiţoase un meniu complet ajunge în jur de 30 de lei. Dacă ai bucătărie şi găteşti acasă, totul este şi mai ieftin.

Yoga / Meditatie – 35 lei şedinţa / Abonament 20 sedinte – 400 lei

Petrecere eveniment – 100 lei

Cacao Ceremony – 80 lei

Masaj – începând de la 25 lei

Curăţenie – 25 lei / 2 ore

Şi… pentru că atunci când cei de la Virgin Radio mi-au luat interviu nu am ştiut să le spun cât este o pâine în Bali, între timp, m-am documentat şi o pâine bună, neagră este în jur de 8 lei :))

5. Viza

Dacă iei viza în aeroportul din Bali se poate prelungi aici încă o lună, cu ajutorul unui agent sau singur, dacă ai chef de bătăi de cap.

Pentru a putea sta mai mult, este necesar să se ia viza turistică de două luni de la ambasada Indoneziei din România şi aici se va prelungi în fiecare lună cu ajutorul unui agent.

Pe mine agenta mea mă scuteşte de mult efort, singurul lucru pe care trebuie să îl fac este să dau banii necesari, să merg o singură dată la imigrări împreună cu ea să îmi ia amprentele şi să îmi facă poză şi apoi de restul se ocupă, în fiecare lună doar ea. După 6 luni trebuie să ieşi din ţară neaprărat. Amenda pentru o zi fără viză este 300 lei.

Mulţi expaţi pleacă dimineaţa în Kuala Lumpur şi se întorc seara.

6. Transportul

Cu maşina este foarte dificil, pentru că traficul este dificil şi se circulă pe sensul opus celui din România. Majoritatea circulă cu scooterul. Eu nu am echilibru, aşa că pentru transport apelez la Taxi scooter, GoJek (o aplicatie asemănătoare cu Uber pentru scootere şi maşini) sau merg mult pe jos, îmi şi place pentru că “mersul pe jos face piciorul frumos” şi chiar am picioare superbe :)) dar mi-am şi rupt 7 perechi de sandale până acum.

7. De ce să te muţi aici?

În niciun caz pentru că ai văzut pe unul şi pe altul şi vrei şi tu. Ce este minunat pentru mine cu siguranţă nu este şi pentru ceilalţi. O astfel de decizie ar trebui luată pentru că acest loc este ce îţi doreşti şi ce ai nevoie, pentru că simţi din tot sufletul că ţi se potriveşte şi eşti capabil să vii aici fără aşteptări. Dacă ai aşteptări, acest loc nu este pentru tine.

Efectiv explodez de nervi când văd oameni care vin din toate colţurile lumii şi tratează balinezii urât, comentează obiceiurile lor sau râd de anumite situaţii de aici. Dacă eşti aşa, nu ai ce căuta aici, pentru că nu înţelegi nimic din acest loc.

Dacă în schimb inima ta este deschisă să vadă mai mult frumosul din jur şi nu “gunoaiele de pe jos” care de fapt sunt ofrande pentru “spiritele de jos”, atunci acest loc s-ar putea să te primească la fel – cu inima deschisă. Să te vindece, să te înveţe, să te iubească şi să îţi dăruiască mult mai mult decât vom putea vreodată să îi dăm înapoi.

Mă surprind oamenii care vin aici long term, deşi nu au mai fost niciodată, dar pot să înţeleg chemarea. Eu am fost acum 3 ani doar 2 săptămâni şi apoi am visat în fiecare zi să mă întorc.

Şi în general magia nu se explică, ea se simte… aşa că mai bine îţi iei o vacanţă şi vii să vezi singur de ce vrea “toată lumea” să se mute în Bali.