“Nu ştiu să iubesc pe cineva care nu mă iubeşte”

Unul dintre motivele pentru care iubesc Ubud atât de mult este faptul că mă pune în legătură cu atât de mulţi oameni absolut minunaţi, care mă fac o persoană mai bună. Chiar nu ştiu alt loc pe pământ unde ai acces instant la atât de mulţi oameni de calitate şi atât de multe cursuri în fiecare zi. Devii mai bun prin simplul fapt că locuieşti aici.

Eram anul trecut la o seară de salsa si am observat o indiancă absolut superbă care stătea pe canapea şi era ca o floare pentru albine. Toţi bărbaţii erau fascinati de ea, încercând să îi atragă atenţia. Eu eram fascinată de asemenea şi mi-am dat seama că pur şi simplu mă holbam şi eu la ea. Era ca un lipici şi când m-a observat că mă uit insistent, am simţit nevoia să merg la ea să îmi cer scuze că mă „holbez” dar este superbă. A acceptat complimentul ca şi cum aude acest lucru de cel puţin 10 ori pe zi şi după o mică discuţie, am decis să ne vedem a doua zi la o cafea.

Care este secretul ei?

Iubire şi încredere în sine dezvoltate la rang de artă şi pur şi simplu credinţa că ea este „cea mai bună”. Este perfectă? Nimeni nu este perfect, dar ea are înrădăcinată credinţa că ea este perfectă fix aşa cum este şi acest lucru este suficient.

Întâlnirea fost absolut fascinantă, iar de atunci am devenit prietene foarte bune, devenind în acelaşi timp una dintre cele mai mari inspiraţii ale mele în viaţă, dar mai ales în domeniul iubirii de sine.

Această femeie s-a născut cu credinţa că este o zeiţă şi orice s-ar întâmpla nu ar putea să o facă să simtă altfel sau că merită ceva mai puţin decât „cel mai bun”.

In una din zile, când bârfeam despre bărbaţii din viaţa noastră, cei care ştiu să se poarte minunat, cei care sunt absolut groaznici sau chiar porcuşori, ea mi-a spus dintr-o dată:

„Măi, ştii ceva? Eu pur şi simplu mi-am dat seama că nu ştiu să iubesc un bărbat care nu mă iubeşte. Dacă nu e fascinat de mine, îmi pierd interesul.”

Şi în acel moment am avut o epifanie.

Nu ar fi toate vieţile noaste mai bune dacă am urma această simplă regulă şi i-am lăsa în pace pe oamenii care nu dau două cepe degerate pe noi?

Îi povesteam această idee minunată unui personaj din cartea mea, care are o relatie superbă, şi m-a întrebat dacă nu cumva aceasta este o iubire egoistă, o iubire neautentică.

Eu cred că este o iubire foarte sănătoasă.

Ideea mea de iubire nu include un schimb, o tranzacţie, dar să stai agăţat de cineva care riscă să se poarte urât şi astfel să te piardă nu este iubire.

Da oferim iubire necondiţionată, dar cuiva care a depus ceva efort pentru noi şi a demonstrat că merită această onoare.

Să iubeşti o persoană care nu te iubeşte şi să te blochezi în ea are, evident, explicaţii psihologice şi spirituale.

Îmi vei spune că nu este simplu să treci mai departe. Că „avem o conexiune diferită”, „povestea noastră e diferită”, „când suntem împreună ne simţim că suntem pe altă planetă”. Şi te cred. Sincer. Cu siguranţă aşa este.

Ai atras această persoană în viaţa ta ca să te înveţe ceva despre tine, este normal ca această conexiune să fie „profundă” şi relaţia care te răvăşeşte cel mai tare. Acel „ceva” este legat de felul cum te evaluezi, preţuieşti, cât te valorizezi şi mai ales cât de mult te iubeşti.

În primul rând te-aş întreba… de ce este inima ta blocată într-o persoană care nu te iubeşte înapoi? Ce te-a atras în această situaţie?

Poate consideri că nu meriţi iubire, că nu eşti destul ca să poţi fi ales de altcineva cu totul, poate crezi că nu eşti complet(ă), că mai ai de învăţat/modificat ceva la tine ca să meriţi iubire, poate consideri că valoarea ta va creşte dacă convingi pe cineva să se răzgândească şi să te dorească, deşi iniţial a opus rezistenţă.

Toate acestea au legătură cu faptul că nu te iubeşti suficient. Nu contează ce circumstanţe te-au determinat să accepţi aşa ceva – experienţele din copilărie cu părinţii, experienţele trecute sau altceva.

Am veşti pentru tine! Toţi merităm să fim iubiţi! Toţi merităm iubire, de fapt acesta este motivul principal pentru care ne-am născut, să experimentăm iubire.

Acest Univers nu s-a dat peste cap să ne manifeste ca să ne lase să suferim şi să nu primim iubirea pe care o merităm.

„O persoana indisponibilă emoţional” înseamnă de fapt „o persoană care nu te vrea PE TINE”. Cum ştiu eu acest lucru? Nu m-au ajutat toate studiile şi clasele de dezvoltare personală, am ţinut neapărat să învăţ prin varianta cea mai grea asta, pe propria piele.

O să îţi povestec o experienţă personală. Când eram mai tânără, eram absolut îndrăgostită de un bărbat care era „indisponibil emoţional”. A suferit foarte mult în trecut, şi eu, în aroganţa mea, mi-am însuşit această datorie ca să „îl vindec”. Romantizam foarte mult „povestea noastră” şi chiar credeam din tot sufletul că în timp totul se va schimba şi mă va alege, în ciuda faptului că acum îmi spunea foarte clar că nu este pregătit pentru o relaţie. Ei bine, după ce am aşteptat 3 ani ca el să descopere că „eu sunt cea de care are nevoie şi că sunt perfectă pentru el”, el şi-a descoperit flacăra şi am fost martoră la cum cumpără un inel imens şi a cerut-o de soţie pe femeia visurilor lui, mândru, încrezător şi îndrăgostit, dar nu de mine, ci datorită altei  femei.

Am suferit ca un câine părăsit. Era ea mai bună decât mine? Evident că nu. Dar ea era femeia potrivită pentru el şi ce considera el că are nevoie. Între timp s-au despărţit, dar eu mi-am învăţat lecţia şi am luat din situaţia respectivă ce aveam nevoie pentru viaţa mea.

Acum dacă un bărbat îmi spune că „nu este pregătit pentru o relaţie” sau nu se poartă cum trebuie cu mine, ce crezi că fac? Îl cred, măi! Tai toate legăturile şi îmi văd de viaţa mea, chiar dacă doare ca naiba! Eu vreau o relaţie, şi una frumoasă încă. (Găseşti întreaga poveste în prima mea carte „I wanted to die, but I changed my mind” – aici).

Le găsim atât de multe scuze oamenilor pe care îi adorăm şi care nu ne tratează cum trebuie… „este un om bun, dar a fost rănit în trecut”, „este indisponibil emoţional bla bla”, „este speriat de intensitatea sentimentelor” şi tot aşa… Adevărul este că, de fapt, aceşti oameni nu sunt meniţi pentru noi. Este chiar atât de simplu şi trebuie să digerăm acest adevăr dureros.

Într-o astfel de situaţie realizezi că această oferire de iubire fără să primeşti nimic în schimb este o lipsă de iubire de sine şi te face de asemenea să îţi dai seama că încă mai ai multe lucruri de aflat despre sine. Poate mai ai credinţe limitative, frici şi după ce le descoperi mai ai un sigur pas de făcut pentru a-ţi schimba viaţa – Să iei această decizie.

Poţi afla ce te blochează prin multe instrumente – hipnoză regresivă, theta healing, constelaţii familiale, cursurile mele online ce vor fi disponibile curând, sesiuni private cu mine etc.

Am fost prin tot acest proces şi în loc să îmi pierd speranţa şi să renunţ, am ales să cresc, să mă dezvolt şi să descopăr, să învăţ cum funcţionează o relaţie sănătoasă.

Acesta este motivul principal pentru care am decis să scriu cea de-a doua carte şi să demonstrez lumii că acele poveşti frumoase care durează o viaţă există şi sunt posibile.

 

Dacă eşti curios/curioasă să descoperi mai multe, te aştept cu drag la workshop-urile mele din România, când o să vin în vizită câteva săptămâni (următorul va fi în Iunie, scrie-mi un mail ca să fii printre primii care află despre ele) sau programează-ţi o sesiune privată de self-love.

Toţi merităm iubirea pe care ne-o dorim şi aceasta este misiunea mea pe acest pământ, să reamintesc acest lucru tuturor.

Cu iubire, Ana.